:: Geografia a debutat ca disciplina, între alte numeroase domenii din cadrul universitatii clujene, începând cu anul 1872, sub forma unei catedre condusa de Terner Adolf si, mai târziu, de eminentul geograf Cholnoky Jenö. În anul 1918 s-au pus bazele învatamântului geografic în limba româna, sub auspiciile încurajatoare ale Statului National Român. Astfel, cu 87 de ani în urma, învatamântul românesc din Transilvania si-a recâstigat drepturile stravechi la toate nivelurile si în toate compartimentele. Începând din 1919, se înfiinteaza Facultatea de Stiinte în cadrul Universitatii din Cluj, cu un Departament de Geografie Generala. Între timp, se pun bazele Institutului de Geografie , care a reprezentat nu numai o baza logistica concreta a stiintei despre suprafata terestra, ci si un teren favorabil pentru manifestarea si afirmarea primei generatii de geografi români.

:: Afirmarea sa ca stiinta în Universitatea din Cluj a avut loc de-a lungul unei perioade îndelungate, sub îndrumarea si influenta a doua personalitati de seama: George Vâlsan si Emmanuel de Martonne .

:: Dupa o instruire minutioasa în Germania si Franta, George Vâlsan vine la Cluj pentru a pune bazele geografiei ca disciplina de învatamânt, în capitala spirituala a Transilvaniei. El va petrece în citadela de pe Somesul Mic un deceniu prolific, între 1919 si 1929, cea mai rodnica perioada a activitatii sale, în care va conduce activitatea Institutului de Geografie si implicit a generatiei tinere de profesori.

:: În aceeasi perioada apare sub îndrumarea lui si revista “ Publicatiile Institutului de Geografie ” de la Universitatea din Cluj, care include si studii importante pentru orientarea viitoare a acestei stiintei. Emmanuel de Martonne da curs, în 1920, invitatiei lui Emil Racovita de a desfasura activitati didactice si stiintifice în cadrul Universitatii clujene. Fiind membru al Comitetului International pentru stabilirea frontierei de vest a României, va initia, în anul 1921, asa numitele “excursii geografice” în diferite regiuni ale României, care s-au dovedit a fi adevarate expeditii de documentare în Muntii Apuseni (Carpatii Occidentali), Muntii Banatului, în „Alpii Transilvaniei”, Muntii Rodnei, Dobrogea si Muntii i Bucovinei.

:: Astfel, întreaga experienta metodologica, stiintifica si didactica a acestui renumit geograf, cu studii la Sorbona, a fost transferata la Cluj, unde a fost imediat asimilata si pusa în practica de un grup de viitori geografi talentati ca V. Merutiu, R.Vuia, I. Rodeanu, T. Morariu, etc. Este important de mentionat ca în primele doua decenii geografia a evoluat, în plan didactic, în paralel cu alte discipline, cum ar fi

Istoria sau Biologia. În aceeasi perioada au fost introduse noi subramuri, cum ar fi Geografia Fizica – purtând amprenta vizibila a influentei lui Emmanuel de Martonne – si Geografia Regionala si Umana. Este usor de înteles de ce s-au creat atâtea modalitati de abordare în domeniul Geografiei Umane într-o perioada în care Geografia Fizica înregistra o expansiune globala. Prin propriile studii, cercetatorii clujeni aveau menirea de a oglindi cu rigoare adevarul stiintific despre Transilvania si realitatile sale geografice. Relevante în acest sens sunt si contributiile specialistilor Vasile Merutiu, Romulus Vuia, Sabin Opreanu, Stefan Manciulea sau Tiberiu Morariu

:: R. Ficheux , profesor în cadrul Departamentului de Geografie în perioada 1935-1937, a continuat activitatea didactica a lui Emmanuel de Martonne , înregistrând rezultate interesante în cercetarea geomorfologica a Muntilor Apuseni.

::În timpul celui de al doilea razboi mondial, cercetarea stiintifica din Cluj a împartasit aceeasi soarta nefasta cu cea universitara din întreaga tara, fiind transferata la Timisoara unde a trecut prin momente grele. Solidaritatea studentilor cu profesorii, care au acceptat acest refugiu temporar, refuzând sa colaboreze cu stapânirea vremelnica, au diminuat aceste greutati în mare masura.

::Dupa 1945, în urma unui proces continuu de adaptare la noile circumstante social-politice, scoala de geografie din Cluj s-a reîntors „acasa”, continuând a se afirma cu precadere în acele domenii care au tinut-o departe de orice imixtiune politica (Geografia fizica fiind un exemplu în acest sens).

:: L-am putea mentiona aici, în primul rând, pe Tiberiu Morariu , veritabil magistru al Scolii geografice clujene, care a elaborat acum sase decenii un tratat de ecogeografie moderna si care si-a asumat responsabilitatea procesului de educare si cercetare la Cluj. El si-a continuat activitatea pâna în anul mortii sale, care a survenit în 1982, dedicându-si viata studiului multor ramuri geografice, între care hidrologia si geomorfologia, domenii în care a a adus contributii de notorietate.

:: Institutul de Geografie va fi responsabil, pentru o scurta perioada de timp, de partea administrativa a activitatii facultatii, urmând a fi apoi asimilat de Grupul Academic al Cercetatorilor Geografi – o scoala deja recunoscuta pentru pregatirea viitorilor profesori.

:: Structura unitara a Facultatii de Stiinta este mentinuta pâna în anul 1948, perioada în care Geografia a fost asociata cu Istoria si Biologia. Reforma învatamântului a fost urmata de o perioada de restructurari, în care Geografia a fost asociata Istoriei, într-un Departament de Istorie-Geografie (1948) sau Geologiei, într-un Departament de Geologie-Geografie (1949-1957). În intervalul 1958-1960, Geografia va fi alaturata Stiintelor Naturale, iar între 1960-1964 îsi va avea proprii absolventi, de Geografie fizica. Cu toate acestea, apar în paralel profile combinate, cum ar fi Geografie-Biologie sau Biologie-Geografie. În perioada 1968-1978 a functionat si o sectie de Geografie monospecializare, în cadrul Facultatii de Biologie, Geografie si Geologie. Ca decan al Facultatii de Biologie-Geografie a activat prof.univ.dr. Tiberiu Morariu (1963-1972).

:: Pentru urmatorii 10 ani, mai precis în intervalul 1979-1989, Geografia va fi asociata cu o limba straina. Începând din 1990, profilele sale se diversifica, existând cereri pentru o sectie de Geografie, una de Stiinta Mediului si doua colegii, unul de Cartografie si Cadastru Funciar si unul de Geoinformare si Prospectare Turistica. În anul 1994 a fost înfiintata linia de studiu în limba maghiara, cu specializarea Geografie, completata din anul universitar 2001/2002 cu specializarea Geografie – o limba straina.

:: Incepând cu 1 octombrie 1994, ca rezultat al destoiniciei si eforturilor depuse de un numar însemnat de geografi devotati, precum si ca urmare a noilor cerinte stiintifice si didactice, Facultatea de Geografie a devenit de sine statatoare. Un moment important, urmat de diversificarea specializarilor si înfiintarea colegiilor universitare de la Gheorgheni, Sighetu Marmatiei, Zalau, Bistrita si Sighisoara. Exceptând cel din urma, ele s-au transformat în extensii ale facultatii, la nivel licenta. Facultatea si-a extins spatiul de învatamânt prin reamenajarea întregului edificiu unde functioneaza în prezent, dar si prin noua locatie din str. Horea nr. 7.

:: Pe lânga liniile româna si maghiara, din 1995 functioneaza si o linie de predare în limba germana.

:: In calitate de decani, au condus destinele facultatii, Prof.univ.dr. Ioan Mac (in perioada 11 octombrie 1994 – 31 ianuarie 2000) , Prof.univ.dr. Pompei Cocean (1 februarie 2000 – decembrie 2007) si Prof.Univ.Dr.Petrea Danut Petru (ianuarie 2008 - martie 2020 ).

:: Prin diversificarea profilelor sale si abordarea unor noi directii, cum ar fi geografia politica sau sociala (imposibil de studiat în trecut), facultatea a intrat în reteaua uriasa de programe stiintifice internationale si a schimbului de informatii valoroase, toate acestea reprezentând premise favorabile pentru consolidarea prestigiului acestei institutii, cu o vocatie spirituala de necontestat.

:: In anul universitar 2005-2006, ea a atins un nivel de dezvoltare fara precedent, numarând peste 3000 studenti (nivel licenta, masterat, cursuri postuniversitare, doctorat) un numar de 63 cadre didactice titulare ; 4 specializari nivel licenta, 9 masterate si 7 directii de specializare doctorala coordonate de îndrumatori stiintifici. De asemenea, cercetarea stiintifica s-a afirmat continuu, geografii clujeni fiind recunoscuti prin amplele proiecte elaborate în domenii diverse precum : dezvoltarea regionala, planificarea si amenajarea teritoriului, riscurile naturale si antropice, evaluarea potentialului natural al teritoriului etc.