Cuvant de bun venit, din partea decanului Facultatii de Geografie

Dragă Vizitatorule,

Bine ai venit în spaţiul virtual al Facultăţii de Geografie ! Odată sosit, cu acordul tău şi spre satisfacţia noastră, ai posibilitatea să descoperi, cu uşurinţă, o parte dintre reperele educaţionale şi ştiinţifice care ne definesc ca Şcoală de „Cunoaştere” şi „Viaţă”. Succint, dorim să-ţi aducem în atenţie câteva aspecte, semnificative după opinia noastră…

Facultatea de Geografie din Cluj Napoca: tradiţie, profesionalism şi dinamism

Geografia, ca domeniu academic de cunoaştere, are o certă şi îndelungată tradiţie în Alma Mater Napocensis. Aceasta începe încă din anul 1872 cand, în cadrul Universităţii Franz Joseph – vezi istoric – funcţiona o catedră de Geografie condusă de Terner Adolf si, mai târziu, de eminentul geograf Cholnoky Jenö. În anul 1919, două personalităţi marcante ale geografiei vremii, francezul Emmanuel de Martonne şi George Vâlsan puneau bazele învăţământului geografic modern în limba română în cadrul Universităţii Daciei Superioare, înfiinţată la Cluj în primul an de după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Pe parcursul unui secol de existenţă, ce urmează a fi celebrat peste numai doi ani, munca tenace, devotamentul, pasiunea şi implicarea responsabilă a mai multor generaţii de magiştri şi cercetători, opera ştiinţifică şi pildele de viaţă ale acestora au impus, într-o manieră convingătoare, atu-urile tradiţiei şcolii geografice clujene: profesionalismul, experienţa, prestigiul academic şi recunoaşterea naţională şi internaţională.

Facultatea de Geografie de astăzi, ca entitate a prestigioasei Universităţi „Babeş-Bolyai”, cea mai mare şi cea mai competitivă dintre universităţile ţării, posedă cu certitudine, pe lângă avantajul tradiţiei şi atu-urile „tinereţii”: dinamismul, ingeniozitatea, flexibilitatea şi pragmatismul. Acestea s-au făcut simţite îndeosebi după 1994 anul în care facultatea noastră a devenit o structură instituţională autonomă în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”. Concludent este faptul că, dacă până în 1990, în facultatea noastră studiau, în total, cel mult 100 de studenţi arondaţi unui singur program de licenţă (Geografie), în prezent numărul acestora este mai mare de 2.000 de studenţi ce beneficiază de o ofertă educaţională mult diversificată şi aprofundată. Aceasta constă în 5 programe de licenţă, 4 programe de masterat ce pot fi încununate finalmente în cadrul Şcolii Doctorale de Geografie.

În acelaşi răstimp, corpul profesoral, neîndoielnic unul mereu de elită, s-a revigorat considerabil iar facilităţile de studiu din sălile de curs, laboratoare, biblioteci şi bazele de practică au fost aduse la cele mai înalte standarde, atât în facultatea „mamă”, cât şi în extensiile universitare pe care aceasta le-a înfiinţat la Bistriţa, Gheorgheni, Sighetu-Marmaţiei şi Zalău, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acelor tineri care, din motive obiective, optează să studieze în proximitatea locului de reşedinţă. Creşterea spectaculoasă a numărului de studenţi, la care am făcut referire mai sus, nu este deloc întâmplătoare. La originea sa stau mai multe explicaţii dintre care, apreciem, s-ar cuveni subliniate măcar câteva …

În primul rând, este vorba de emergenţa Geografiei ca domeniu de cunoaştere. Acuzată odinioară de enciclopedism facil, descriptivism excesiv şi inabilitate practică, de câteva decenii încoace, Geografia a înregistrat o veritabilă relansare ştiinţifică prin focalizarea preocupărilor sale în direcţia soluţionării practice a unor aspecte stringente, de certă actualitate,  survenite în contextul multiplicării ameninţărilor la adresa echilibrelor tot mai fragile dintre om şi natură. Astfel, dintr-o disciplină eminamente contemplativă, constatativă, ce studia realitatea la timpul „trecut”, în ultimele 4-5 decenii, Geografia s-a impus, tot mai convingător, drept o ştiinţă activă, inovatoare, profund implicată în analiza, diagnoza şi prognoza unui spectru larg de problematici cruciale, de mare importanţă practică, cu care se confruntă societatea contemporană precum: evaluarea şi gestiunea potenţialului de resurse ale teritoriului, valorificarea energiilor neconvenţionale, planificarea şi amenajarea teritorială, dezvoltarea regională, protecţia mediului înconjurător, studierea hazardelor şi a riscurilor induse de factorii geografici, a  schimbărilor globale de mediu ş.a..

În al doilea rând, se impune modul profesionist în care geografii clujeni au asimilat tendinţele menţionate mai sus şi au procedat la dezvoltări concrete de ordin instituţional.

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, surprinzând prompt schimbările de paradigmă din domeniu şi, deopotrivă, redefinirea comenzii sociale, implicit cerinţele pieţei muncii, Facultatea de Geografie din Cluj a inovat şi introdus în premieră noi specializări de licenţă şi masterat ce corespund schimbărilor mai sus menţionate: Cartografie, Planificare Teritorială, Geografia Turismului, Hidrologie si Meteorologie (nivel licenţă) Amenajare şi Dezvoltare Turistică, Planificare şi Dezvoltare Regională, Geomatică, Resurse şi Riscuri în Mediul Hidroatmosferic (nivel master), la care se adaugă şi noile programe de masterat promovate în extensiile UBB  – vezi oferta educaţională. De menţionat şi faptul că programele noastre de studiu sunt furnizate, aproape în totalitate, şi în cadrul liniilor cu limbă de predare maghiară, respectiv germană, desigur la aceleaşi standarde de înaltă calitate definitorii pentru Universitatea “Babeş-Bolyai”.

Prof.Univ.Dr. Danut Petrea – decanul Facultatii de Geografie