Cuvant de bun venit, din partea decanului Facultatii de Geografie

logo

 

 

Facultatea de Geografie din Cluj Napoca =  tradiţie, profesionalism şi dinamism

Geografia, ca domeniu academic de cunoaştere, are o certă şi îndelungată tradiţie în Alma Mater Napocensis. Aceasta începe încă din anul 1872 cand, în cadrul Universităţii Franz Joseph – vezi istoric – funcţiona o catedră de Geografie condusă de Terner Adolf si, mai târziu, de eminentul geograf Cholnoky Jenö. În anul 1919, două personalităţi marcante ale geografiei vremii, francezul Emmanuel de Martonne şi George Vâlsan puneau bazele învăţământului geografic modern în limba română în cadrul Universităţii Daciei Superioare, înfiinţată la Cluj în primul an de după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Pe parcursul unui secol de existenţă, ce urmează a fi celebrat în scurt timp, munca tenace, devotamentul, pasiunea şi implicarea responsabilă a mai multor generaţii de magiştri şi cercetători, opera ştiinţifică şi pildele de viaţă ale acestora au impus, într-o manieră convingătoare, atu-urile tradiţiei şcolii geografice clujene: profesionalismul, experienţa, prestigiul academic şi recunoaşterea naţională şi internaţională.

Facultatea de Geografie de astăzi, ca entitate a prestigioasei Universităţi „Babeş-Bolyai”, cea mai veche, cea mai mare şi cea mai competitivă dintre universităţile ţării, posedă cu certitudine, pe lângă avantajul tradiţiei şi atu-urile „tinereţii”: dinamismul, ingeniozitatea, flexibilitatea şi pragmatismul. Acestea s-au făcut simţite îndeosebi după 1994 anul în care facultatea noastră a devenit o structură instituţională autonomă în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”. Concludent este faptul că, dacă până în 1990, în facultatea noastră studiau, în total, cel mult 100 de studenţi în cadrul unui singur program de licenţă (Geografie), în prezent numărul acestora depăşeşte cifra de 2.000 şi, cu toţii, beneficiază de o ofertă educaţională mult diversificată şi aprofundată. Aceasta constă în 5 programe de licenţă, 4 programe de masterat ce pot fi desăvârşite finalmente în cadrul Şcolii Doctorale de Geografie. De menţionat faptul că majoritatea programelor de studiu sunt oferite nu numai în limba română ci şi în limbile maghiară şi germană, desigur la aceleaşi standarde de înaltă calitate definitorii pentru Universitatea “Babeş-Bolyai”.

În aceeşi perioadă, corpul profesoral, neîndoielnic unul mereu de elită, s-a revigorat considerabil iar facilităţile de studiu din sălile de curs, laboratoare, biblioteci şi bazele de practică au fost aduse la cele mai înalte standarde, atât în facultatea „mamă”, cât şi în extensiile universitare pe care aceasta le-a înfiinţat, la Bistriţa, Gheorgheni, Sighetu-Marmaţiei şi Zalău, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acelor tineri care, din motive obiective, optează să studieze în proximitatea locului de reşedinţă. Creşterea spectaculoasă a numărului de studenţi, la care am făcut referire mai sus, nu este deloc întâmplătoare. La originea sa stau mai multe explicaţii la care vom face câteva succinte referiri.

În primul rând, se cuvine a fi subliniată emergenţa Geografiei ca domeniu de cunoaştere. Acuzată odinioară de enciclopedism facil, descriptivism excesiv şi inabilitate practică, de câteva decenii încoace, ştiinţa geografică, a înregistrat o veritabilă relansare ştiinţifică şi aplicativă prin focalizarea preocupărilor sale în direcţia soluţionării practice a unor aspecte stringente, de certă actualitate,  survenite în contextul multiplicării ameninţărilor la adresa echilibrelor tot mai fragile dintre om şi natură. Astfel, dintr-o disciplină eminamente contemplativă, constatativă, ce studia realitatea la timpul „trecut”, în ultimele 4-5 decenii, Geografia s-a impus, tot mai convingător, drept o ştiinţă activă, inovatoare, profund implicată în analiza, diagnoza şi prognoza unui spectru larg de problematici cruciale, de mare importanţă practică, cu care se confruntă societatea contemporană precum: evaluarea şi gestiunea potenţialului de resurse ale teritoriului, valorificarea energiilor neconvenţionale, planificarea şi amenajarea teritorială, dezvoltarea regională, protecţia mediului înconjurător, studierea hazardelor şi a riscurilor induse de factorii geografici, a  schimbărilor globale de mediu ş.a..

În al doilea rând, se impune modul profesionist în care geografii clujeni au asimilat tendinţele menţionate mai sus şi au procedat la dezvoltări concrete de ordin instituţional.

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, surprinzând prompt schimbările de paradigmă din domeniu şi, deopotrivă, redefinirea comenzii sociale, implicit cerinţele pieţei muncii, Facultatea de Geografie din Cluj a inovat şi introdus în premieră noi specializări de licenţă şi masterat ce corespund schimbărilor mai sus menţionate: Cartografie, Planificare Teritorială, Geografia Turismului, Hidrologie si Meteorologie (nivel licenţă) Amenajare şi Dezvoltare Turistică, Planificare şi Dezvoltare Regională, Geomatică, Resurse şi Riscuri în Mediul Hidroatmosferic (nivel master), la care se adaugă şi noile programe de masterat promovate în extensiile UBB precum şi un program de reconversie profesională postuniversitară  – vezi oferta educaţională.

Aspectele menţionate mai sus şi, desigur, nu numai acestea, înscriu Facultatea de Geografie de Geografie a Universităţii “Babeş-Bolyai” în topul instituţiilor de profil sub aspectul profesionalismului, competitivităţii şi atractivităţii, la nivel naţional, având totodată o certă vizibilitate şi recunoaştere şi pe plan extern.

Prof. univ. dr. Dănuţ Petrea – decanul Facultăţii de Geografie