Cuvant de bun venit, din partea decanului Facultatii de Geografie

Dragă Vizitatorule,

Bine ai venit în spaţiul virtual al Facultăţii de Geografie ! Odată sosit, cu acordul tău şi spre satisfacţia noastră, ai posibilitatea să descoperi, cu uşurinţă, o parte dintre reperele educaţionale şi ştiinţifice care ne definesc ca Şcoală de „Cunoaştere” şi „Viaţă”. Succint, dorim să-ţi aducem în atenţie câteva aspecte, semnificative după opinia noastră…

Geografia, ca domeniu academic de cunoaştere, are o certă şi îndelungată tradiţie în Alma Mater Napocensis. Aceasta începe încă din în anul 1872 (vezi istoric), recent sărbătorindu-se împlinirea a 90 de ani de cand, în anul 1919, două personalităţi marcante ale geografiei vremii, Emmanuel de Martonne şi George Vâlsan puneau bazele învăţământului geografic modern în limba română în cadrul Universităţii Daciei Superioare, înfiinţată în primul an de după Marea Unire. Munca tenace, pasionată şi responsabilă a mai multor generaţii de magiştri şi cercetători, opera ştiinţifică şi pildele de viaţă ale acestora, au impus, într-o manieră convingătoare, atu-urile tradiţiei: profesionalism, experienţă, prestigiu şi recunoaştere naţională şi internaţională.

Dar, Facultatea de Geografie de astăzi, ca entitate a faimoasei şi prestigioasei Universităţi „Babeş-Bolyai”, posedă cu certitudine şi atu-urile „tinereţii”: dinamism, ingeniozitate, deschidere şi pragmatism. Acestea s-au făcut simţite, îndeosebi, după 1994 anul în care facultatea noastră a devenit o structură instituţională autonomă în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”. Dacă până în 1990, în Facultatea de Geografie, studiau până la, cel mult, 100 de studenţi, într-un singur program de licenţă (Geografie), în prezent în facultatea noastră studiază peste 3.000 de studenţi în cadrul a cinci programe de licenţă, patru programe de masterat la care se adaugă Şcoala Doctorală. De atunci, spre satisfacţia studenţilor, corpul profesoral, mereu unul de elită, s-a revigorat considerabil iar facilităţile de studiu din biblioteci, amfiteatre, laboratoare şi bazele de practică au fost aduse la cele mai înalte standarde…. atât în facultatea „mamă” cât şi în extensiile universitare pe care aceasta le-a înfiinţat la Bistriţa, Gheorgheni, Sighetu-Marmaţiei şi Zalău, spre nevoia acelor tineri care, din varii motive, au decis să studieze în proximitatea locului lor de obârşie . Creşterea aproape exponenţială, la care am făcut referire mai sus, nu este deloc întâmplătoare. La originea sa stau mai multe explicaţii dintre care, apreciem, s-ar cuveni subliniate măcar câteva …

În primul rând, este vorba de emergenţa Geografiei ca domeniu de cunoaştere. Acuzată odinioară de enciclopedism facil, descriptivism excesiv şi inabilitate practică, de câteva decenii încoace, Geografia a înregistrat o veritabilă relansare ştiinţifică prin focalizarea preocupărilor sale în direcţia soluţionării practice a unor aspecte stringente, de certă actualitate,  survenite în contextul multiplicării ameninţărilor la adresa echilibrelor tot mai fragile dintre om şi natură. Astfel, dintr-o disciplină eminamente contemplativă, constatativă, ce studia realitatea la timpul „trecut”, în ultimele 4-5 decenii, Geografia s-a impus fără echivoc drept o ştiinţă activă, inovatoare, profund implicată în diagnoza, prognoza şi gestiunea practică a unui spectru larg de problematici cruciale cu care se confruntă societatea contemporană precum: gestiunea şi valorificarea resurselor naturale, alternativa energiilor neconvenţionale, planificarea şi amenajarea teritorialui, protecţia mediului înconjurător, studierea hazardelor şi a riscurilor induse de factorii geografici, a  schimbărilor climatice globale ş.a.. În al doilea rând, se impune modul profesionist în care geografii clujeni au asimilat tendinţa menţionată mai sus şi au procedat la dezvoltări concrete de ordin instituţional.

Surprinzând prompt schimbările de paradigmă din domeniu şi, deopotrivă, redefinirea comenzii sociale implicit a pieţei muncii, Facultatea de Geografie din Cluj a inovat şi introdus în premieră noi specializări de licenţă şi masterat care au răspuns respectivelor cerinţe. Deloc întâmplător, respectivele programe de studiu, au fost rapid asimilate în majoritatea celorlaltor facultăţi de profil din ţară: Cartografie şi Cadastru, Ştiinţa Mediului, Planificare Teritorială, Geografia Turismului, Hidrologie si Meteorologie (nivel licenţă) Amenajare şi Dezvoltare Turistică, Planificare şi Dezvoltare Regională, Geomatică, Resurse şi Riscuri în Mediul Hidroatmosferic (nivel master), la care se adaugă şi noile programe de masterat promovate în extensiile UBB.

Prof.Univ.Dr. Danut Petrea – decanul Facultatii de Geografie