10 argumente pentru Geografie … la UBB, desigur!

petrea_nouDragi elevi, viitori studenţi…

Iată că după ce aţi trecut prin „încercarea” bacalaureatului, însoţită de fireştile emoţii şi finalizată printr-un dorit şi binemeritat succes, o nouă şi deloc uşoară provocare vă asteaptă : adoptarea unei decizii privind viitoarea voastră profesie şi implicit alegerea facultăţii care s-ar putea dovedi providenţială pentru transpunerea în viaţă a viselor şi speranţelor pe care le aveţi. Şi atunci … pentru care domeniu şi ce specializare ar fi potrivit să optez într-o perioadă atât de dinamică, competitivă şi, pe alocuri, chiar imprevizibilă? Care ar putea fi universitatea şi facultatea pe care, urmându-le, aş putea nădăjdui că voi deveni după absolvire un om „stăpân” pe propriul său destin.

Calitatea de decan al Facultăţii deGeografie a Universităţii „Babeş-Bolyai” mă îndeamnă dragi absolvenţi să vin în sprijinul vostru şi să vă aduc în atenţie, cu deplină sinceritate şi obiectivitate,câteva dintre „punctele tari” ale Geografiei ca domeniu ştiinţific şi profesie şi, deopotrivă, precum şi unele dintre argumentele care v-ar putea determina să deveniţi, în viitorul apropiat, de ce nu (?) studenţi ai facultăţii noastre. Pentru a nu vă plictisi şi a nu risca să mă suspectaţi de persuasiune, mă voi limita doar la … zece argumente.

De ce la Geografie? 

<1>. Geografia satisface necesitatea de a cunoaşte însuşirile esenţiale ale naturii neînsufleţite şi însufleţite, precum şi frumuseţea ei, concomitent cu principiile şi legile care guvernează procesele şi fenomenele prin care acestea se nasc şi devin necontenit în deplină interacţiune cu omul, societatea, economia, cultura şi politica. Prin acest tip de abordare, Geografia s-a afirmat ca unul dintre cele mai fascinante şi generoase domenii ale cunoaşterii care, pe lângă faptul că întregeşte fructuos cultura şi spiritualitatea umană, furnizează soluţii practice în vederea soluţionării multor dezechilibre survenite pe fondul relaţiilor contradictorii dintre interesele societăţii şi cerinţele propriului său mediu de viaţă. În această ultimă ipostază, Geografia este ştiinţa care incită conştiinţa, spiritul civic şi pe cel critic deopotrivă, în asumarea unor judecăţi obiective şi a unor atitudini active în legăură cu ceea ce „datorăm” respectiv ceea ce ”luăm” lumii înconjurătoare, incluzânu-se aici şi riscurile tot mai stringente ce decurg din această strânsă şi necesară interdependenţă. Astfel Geografia ne „îmbogăţeşte” intelectual, ne ajută practic şi ne întăreşte sufleteşte şi moral cum puţine alte ştiinţe reuşesc să o facă.

<2>. Geografia are o virtute rară ce decurge din însăşi esenţa obiectului de studiu a cărui a cărui unitate se întemeiază tocmai pe diversitatea sa. Realitatea geografică este prin excelenţă una compozită edificată fiind dintr-o mare diversitate de fapte de ordin fizic, chimic, fizico-chimic, biotic, social, economic, cultural şi politic, toate interconectate şi materializate în unităţi teritoriale concrete: continente, unităţi acvatice, munţi, podişuri, zone, peisaje, regiuni, locuri, entităţi teritorial-administrative, oraşe, sate, „locuri” diverse etc, fiecare cu propria sa specificitate structurală, funcţională şi fizionomică. Pentru a înţelege complexa realitate cu care se confruntă, geograful este „condamnat” să nu ignore nici un component şi nici unul dintre factorii ce o compun, nici pe cel mai neînsemnat chiar. Dar tot nu e suficient: el trebuie să explice şi cum depind toţi componenţii şi factorii unii de ceilalţi şi, fiecare, de fiecare în parte, să estimeze în această dificilă ecuaţie care este importanţa relativă a fiecărui fapt, oricât de „mare” sau „mic”, oricât de „lung” sau „scurt”, oricât de „pregnant” sau „discret” etc. Geograful „înţelege” mai bine ca mulţi alţii că aparenţele adeseori „înseală” şi „simte” instinctual măreţia, trăinicia şi deopotrivă efemeritatea faptelor ce compun universul, lumea terestră şi viaţa oamenilor. Pentru a reuşi acestea, Geografia a cultivat „arta” gândirii corelative graţie căreia geografii posedă, nativ am spune, o gândire vădit intuitivă, multă imaginaţie, creativitate şi flexibilitate. Altfel spus, geograful este, prin definiţie, un om virtual „deschis” spre acceptarea noului, imprevizibilului, el nu are prejudecăţi majore sau, pe scurt, este un om…”liber” care înţelege şi cunoaşte şi dincolo de ceea ce se „vede”.

<3>„Liber” fiind în cuget şi flexibil în gândire, geograful a reuşit o spectaculoasă trecere de la descrierea contemplativă a realităţii la înţelegerea explicită a cauzelor şi implicarea sa activă în soluţionarea unui spectru  vast de probleme de o crucială importanţă practică ce transced, de multe ori, preocupările tradiţionale ale Geografiei. Astfel se face că geograful de astăzi profesează cu succes nu numai în educaţie sau în întocmirea hărţilor, precum odinioară, ci şi în multe alte sfere de activitate precum hidrologia şi meteorologia, planificarea şi amenajarea teritoriului, turismul, urbanismul, protecţia mediului înconjurător, administraţia locală ş.a. domenii în care demersul multidisciplinar se impune cu vădită necesitate.

<4> Familiarizaţi fiind cu noţiuni, concepte, legi şi teorii aparţinînd altor domenii ştiinţifice, conştienţi de faptul că între fapte, la prima vedere sensibil diferite, există analogii şi strânse legături ce pot fi explicate pe baze legice, geografii au o percepţie mai acută a faptului că „esenţa”, se află în „conţinut” şi nu în „formă” totul e să ştii să o descoperi,să o înţelegi şi să o gestionezi. De aceea, probabil, geografii posedă o remarcabilă adaptabilitate profesională pe piaţa muncii (aspect demonstrat statistic). Absolvenţii de Geografie profesează cele mai liberale ocupaţii în domenii precum cel imobiliar, al asigurărilor, managementului diferitelor tipuri resurse (umane, microintreprinderi, proiecte etc.), media şi publicitate, administraţie publică ş.a.

<5> Prin Geografie, cunoscând lumea înconjurătoare cu ale sale însuşiri, frumuseţi, comunităţi, activităţi, culturi şi civilizaţii, oamenii ajung să se descopere pe mai bine pe sine, să se „întregească” material, spiritual şi emoţional rezonând cu locurile de care aparţin, cu realităţile pe care le descoperă şi le modelează ei înşişi conform tradiţiilor, credinţei, aspiraţiilor şi modului de viaţă pe care îl cultivă sau îl adoptă. Pe această cale Geografia insuflă semenilor noştri sentimente profunde şi durabile de patriotism, preţuire şi ataşament faţă de toate valorile autentice ce se impun prin materializarea teritorială a experienţei umane la cele mai diferite scări temporo-spaţiale, de local şi regional până la naţional, multinaţional şi universal. Ele sunt până la urmă garanţia stabilităţii şi durabilităţii individuale şi colective a structurilor naturale şi a celor edificate deopotrivă (comunităţi vii, sate, oraşe, regiuni, ţări etc.).

De ce la Facultatea de Geografie a UBB ?

<6> Întrucât Facultatea de Geografie din Cluj reprezintă o şcoală geografică autentică care, funcţionând de mai bine de 90 de ani (de la 1919), îmbină cu necesitate, precum puţine altele în ţară şi nu numai, tradiţia veritabilă şi experienţa cu tinereţea, dorinţa de inovare şi înaltă performanţă. Apartenenţa la Universitatea „Babeş-Bolyai”, instituţie faimoasă şi consacrată, ce nu mai are nevoie de nici un fel de prezentare, este evident o garanţie a profesionalismului şi calităţii, iar faptul că toate programele de studiu furnizate se înscriu în prima grupă valorică (A, conform ierarhizărilor efectuate de către factorii de decizie abilitaţi cu evaluarea naţională a programelor de învăţământ).

<7> Pentru că facultatea noastră a fost şi rămâne cea mai inovativă în materie de programe de studiu (a se consulta lista specializărilor). Mai toate specializările (Planificare teritorială, Ştiinţa mediului, Cartografie, Geografia Turismului) s-au „născut” Cluj şi apoi au fost „naturalizate” şi în alte centre universitare. Oferta didactică este conformă celor mai înalte standarde europene în materie şi include toate treptele de formare profesională: bachelor, masterat, doctorat.

<8> Deoarece facultatea noastră are un corp profesional de elită ce include atât profesori cu îndelungată experienţă cât şi numeroşi tineri entuziaşti dar, cu toţii, dedicaţi în totalitate aceluiaşi nobil scop: să ofere studenţilor, cu toată pasiunea, priceperea şi profesionalismul lor, cele mai relevante cunoştinţe de care dispun.

<9> Pentru utilitatea şi farmecul aparte a modului în care, la Facultatea de Geografie a UBB, se îmbină pregătirea teoretică cu cea practică: aplicaţiile de teren itinerante şi stagiile de practică oferă studenţilor experienţe inedite, în cele mai diverse locaţii (din Munţii Rodnei, Maramureşului, Apuseni, Retezat, Ceahlău etc. până în Delta Dunării, Defileul Dunării sau Marea Neagră), din aceştia pleacă cu amintiri de neuitat. Pe parcursul aplicaţiilor de teren şi excursiilor, se consolidează multe prietenii iar aparentele „bariere” existente între profesori şi studenţi se „permeabilizează” sensibil în jurul focurilor de tabără ce înlesnesc cu siguranţă momentele de „bilanţ” şi schimburile reciproce de impresii. Acesta este unul dintre motivele pentru care „profii” de la noi sunt unanim recunoscuţi de studenţi ca fiind nu numai buni specialişti ci şi mai „omenoşi, sinceri, prietenoşi … „de treabă” în marea lor majoritate. Desigur, şi studenţii noştri, graţie suportului financiar oferit prin diferite programe europene (Erasmus, CEPES, AUF ş.a.) sau subvenţii guvernamentale, au posibilitatea de a-şi desăvârşi pregătirea în cele mai prestigioase universităţi din ţările membre ale Uniunii Europene.

<10> În puţine alte instituţii de învăţământ superior de profil veţi putea avea acces la condiţii superioare celor pe care le oferă Universitatea „Babeş-Bolyai” în materie de spaţii de cazare şi învăţământ, biblioteci, baze sportive şi baze de practică (la Baru Mare-jud. Hunedoara, Arcalia-jud. Bistriţa-Năsăud şi Beliş-Fântânele-jud. Cluj). La rândul ei, Facultatea de Geografie, pe langă sălile de curs şi seminarii, adecvat dotate cu reţele informatice şi echipamente IT diverse, dispune de o serie de laboratoare (hidrologie-meteorologie, geodezie şi cadastru, geodendrocronologie) ce posedă echipamente de ultimă oră compatibile cu necesităţile cercetării avansate. Desigur, argumentele referitoare la frumuseţea Clujului şi a împrejurimilor sale sau la farmecul locurilor intens frecventate de către studenţii noştri, rămâne să le descoperiţi singuri dacă intenţiile voastre preliminare sau cele citite mai sus v-au determinat deja sa va decideţi pentru UBB-Cluj-Napoca şi, de ce nu (?) pentru Facultatea de Geografie din inima Transilvaniei.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez, în numele tuturor colegilor mei : Mult Succes la Admitere 2017 !!!

Cu prietenie şi aleasă consideraţie,

prof. dr. D. Petrea, decanul Facultăţii de Geografie a Universităţii „Babeş-Boyai”